Locuinte colective – Bloc 1
O preocupare moderna si actuala, in cadrul biroului de arhitectura RSbA, este reprezentata de programul de arhitectura aferent locuintelor colective. Din punctul de vedere al echipei RSbA avantajele acestui tip de locuire sunt numeroase atata timp cat sunt respectate reguli elementare. Vom incerca sa discutam despre cateva stereotipuri eronate existente in societate. Probabil ca cea mai mare problema ridicata de locuirea colectiva este chiar colectivitatea. Diferentele de comportamente, de lipsa “celoc sapte ani de acasa”, de nerespectarea indatoririlor care sunt determinate de statutul de locatar, zgomotul rezultat din activitatile unitatilor de locuit invecinate sunt doar cateva dintre elementele care dauneaza locuirii in comun. Totusi nu intotdeauna trebuie sa privim aceasta colectivitate drept un rau obligatoriu. Aceste cladiri de locuit colectiv pot avea regim de inaltime variat, adaptate cerintelor asociatiei de viitori proprietari si care sa corespunda standardelor actuale de confort creeand o ambianta placuta. Daca putem sa facem trecerea de la celebra “cutie de chibrit” si de la repartizarea apartamentelor in functie de necesitatile sociale si economice ale unei zone atunci putem sa obtinem cu totul si cu totul un alt rezultat. Asocierea viitorilor proprietari pe baza de cunostinte, de prietenie, de compatibilitate in activitati reprezinta un prim pas in a aplica in conditiile actuale de locuire si relationare interumana a teoriei in acest domeniu. Rezolvarea acestor probleme de natura sociala coroborate cu corectitudinea fazei de proiectare creeaza premizele unei locuiri in conditii moderne cu costuri semnificativ reduse decat in cazul locuirii individuale. Intotdeauna cand vorbim despre costuri trebuie sa realizam faptul ca exista unele de realizare ale obiectului de arhitectura si o alta parte(care variaza destul de semnificativ intre diferite programe arhitecturale) reprezentate de costuri de utilizare, mentenanta si post utilizare. Aplicarea acestui program de arhitectura a fost, de multe ori pe considerente politice, realizata eronat prin simplu fapt ca nu s-au tinut cont de regulile de baza ale acestuia.
Propunerea de fata vine ca un exemplu de realizare a unei astfel de cladiri care iese din tipicul de “cutie de chibrit”. Este evident ca insertiile de cladiri in fondul construit ridica la un alt nivel si la o alta analiza acest program arhitectural dar conditiile de locuit trebuie sa fie respectate si adaptate acestei perioade. Prin inglobarea in acest imobil atat a unitatilor de locuire colective cat si a spatiilor comerciale demonstreaza in continuarea oportunitea unui astfel de program la nivel de COMUNITATE/ORAS.
